Urnă funerară.

Urna funerară cu numărul de inventar 873 face parte din colecția de arheologie a Muzeului Banatului Montan din Reșița. Locul de proveniență al acesteia este localitatea Liubcova, punctul toponimic Țiglărie sau Depozitul lui Fischer, din Clisura Dunării.

Interesant este modul în care aceasta a fost descoperită. În anul 1979 urna este găsită alături de încă alte cinci vase asemenea de către elevul Rubaș Ignat ca urmare a scăderii nivelului Dunării. Astfel, în anul 1981, au debutat cercetările arheologice în cadrul necropolei plane de incinerație de la Liubcova. Un aport important la cercetarea necropolei a avut-o arheologul reșițean Caius Săcărin, a cărui activitate a fost strâns legată de cercetarea Clisurii Dunării.

Urna funerară este supraetajată, nu are gât, în schimb păstrează două toarte dispuse în zona diametrului maxim. Vasul este ornamentat cu

Teodolit optic

După 1718, odată cu trecerea Banatului în stăpânirea Habsburgilor în urma păcii de la Passarowitz, și, respectiv, după organizarea sa ca domeniu nemijlocit al Coroanei imperiale, noua administrație a depus eforturi deosebite și a realizat investiții ample în sensul extinderii lucrărilor miniere de adâncime, introducând cele mai avansate tehnici de exploatare ale bogățiilor subsolului disponibile la acea vreme. În acest scop au fost înființate, după modelul celorlalte provincii ale Imperiului, oficii și direcțiuni miniere, a fost elaborată o legislație minieră modernă, minele au fost concesionate către particulari, iar numeroși specialiști – lucrători minieri, silvici, metalurgi, etc. – provenind din regiuni cu vechi tradiții miniere, au fost colonizați în noua provincie. Aceste măsuri au fost în măsură să racordeze mineritul și industria metalurgică bănățeană la nivelul tehnic al Europei Centrale din acel timp. În anul 1718 se construiește la Ciclova primul cuptor de topit minereul de cupru, satul respectiv devenind primul centru industrial de pe teritoriul Banatului Montan. Un an mai târziu, în 1719, se construiește la Bocșa Montană primul furnal, proiectat de inspectorul minier Frederich Freiberg, realizat cu aportul unor muncitori specializați aduși din Boemia. După alți 3 ani, în 1722, începe exploatarea primei mine de minereu de cupru la Dognecea, ulterior în anul 1727, întregul cadrul minier fiind supus legislației austriece în urma introducerii Codului Maximilian,

Louis Adolphe BARRÉ (1818-1878), director al Domeniilor StEG

Fotografia ce constituite obiectul lunii aprilie 2021 îl reprezintă pe Adolphe Barré. Acesta a fost un personaj cu un destin interesant care i-a legat numele de istoria industriei reșițene.

S-a născut la Troyes, Franțene. a, în 1818. Și-a făcut studiile la liceul din localitatea natală. A fost admis la École polytechnique și apoi la École des mines, Paris. Într-o perioadă în care se dezvolta industria metalurgică și cea minieră în departamentul Moselle, Barre fost numit inginer la Metz, unde a condus lucrări de mineralogie și geologie, fiindu-i acosrată și conducerea laboratorului pentru cinci ani. În colaborare cu un alt inginer, Eugen Jacquot, reușesc să editeze un volum despre caracteristicile mineralogice ale departamentului Moselle: "Description géologique et minéralogique du département de la Moselle" (1868).

Din anul 1872 este numit în funcția de director al minelor, fabricilor și domeniilor StEG (acronim pentru Staats Eisenbahn Gesellschaft, complet Kaiserliche und königliche privilegierte österreichische Staats Eisenbahn Gesellschaft, în traducere „Societatea privilegiată cezarocrăiască austriacă de căi ferate de stat”) care a fost o societate austriaco-franceză, fondată în 1834 la Viena și care a construit primele căi ferate din Banat şi din România de azi şi a avut în proprietate, până la Primul Război Mondial, o mare parte din Banatul montan.

A păstrat această funcție până la moartea sa, în 1878.

Sub conducerea sa, uzinele din Reșiița au participat la prima

Continuând tradiția anilor trecuți, publicul reșițean, dar nu numai, este invitat la Muzeul Banatului Montan din Reșița pentru a lua parte la evenimentul internațional Noaptea Muzeelor 2021 care va avea loc sâmbăta, 12 iunie 2021, între orele 17:00 - 00:30 (intrarea ultimului vizitator).

Alături de expoziția permanentă dedicată istoriei industriale a Banatului, alte patru expoziții cu impact deosebit stau la dispoziția publicului:

• Tradiţie şi folclor românesc în Banat
• Picturi cu vârf și îndesat - expoziția artistului plastic Dumitru Gorzo;
• Spații fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean 1650-1800
• Reșița 250 ani de tradiție industrială

Vă așteptăm și cu alte surprize expoziționale.

Intrarea este liberă!

Vizualizați aici documentul oficial

Colecția etnografică a Muzeului Banatului Montan este compusă din peste o mie de piese, din toate segmentele vieții tradiționale bănățene: de la sectorul ocupațional la industriile casnice până la fondul portului popular. 

Ultimele 12 luni au însemnat pentru întreaga omenire un timp acordat reflecției asupra a ceea ce înseamnă propriile noastre case și familii, un timp în care socializarea directă a devenit o umbră. Relaxarea condițiilor pandemice oferă însă oportunitatea pentru instituția muzeală de a primi oaspeți din nou. Evenimentul expozițional de o reală valoare muzeistică, istorică și culturală este, așadar, mai mult decât binevenit. Anul 2021 reprezintă pentru comunitatea reșițeană dar și pentru întregul Banat, anul celebrării unui sfert de mileniu de tradiție industrială iar programul Reșița 250 a cuprins sub umbrela sa expoziția internațională de cartografie „Spaţii fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean – Floating Spaces. Maps of the Danube Region, 1650-1800“.

Astfel, Muzeul Banatului Montan Reșița, în cadrul unei colaborări cu Primăria Municipiului Reșița, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Studii Socio-Umane al Academiei Române din Sibiu şi Arhiva Naţională a României organizează vernisajul acestei expoziții cu mare succes la public, vineri, 28 mai 2021, la ora 17.00, la sediul din Bulevardul Republicii, nr.10, în condițiile impuse de situația pandemică. S-au alăturat evenimentului Societatea „Metarsis”, Reșița și Biblioteca Judeteana „Paul Iorgovici”, Caraș-Severin.

În cadrul evenimentelor ce au loc sub egida REȘIȚA 250, Primăria Municipiului Reșița în colaborare cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Muzeul Banatului Montan, Reșița vă invită să participați la lansarea cărții Excelenței Sale, domnul Emil Hurezeanu, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Viena. Volumul bilingv, intitulat Zärtlichkeit, Routine/Tandreţe, rutină,/ Gedichte eines Knauserers 1979-2019,/Poemele unui parcimonios 1979-2019 în traducerea lui Georg Aescht, este editat la Ludwigsburg, de către editura Pop Verlag, în anul 2020. Ediția a doua apare în anul 2021 la aceeași editură.

Muzeul Banatului Montan Reșița în parteneriat cu Primăria Reșița vă invită la vernisajul expoziției "Picturi cu vârf și îndesat" ce va avea loc în data de 21 mai 2021 la ora 18:00 la sediul instituției, iar de la ora 20.00 – la

Patrimoniul cultural imobil reprezintă principalul argument palpabil pentru istoria unei comunități, indiferent de perioada istorică din care aceasta provine. În acest sens, Muzeul Banatului Montan, Reșița organizează expoziția

Muzeul Banatului Montan Reșița organizează expoziția Nestematele adâncurilor. Flori de mină din colecția Muzeului Banatului Montan.