^Start
Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).
Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.
Studiu "Problema țărănească" (1942).
Conferința de Pace din anul 1947 de la Paris a reprezentat un moment decisiv pentru viitorul României, atât în ceea ce privește teritorialitatea cât și perspectiva dezvoltării economice. La sfârșitul primului război mondial România a reușit întregirea națională, situându-se în tabăra statelor învingătoare, străduindu-se continuu în perioada interbelică pentru păstrarea acestui statut, cu toate modificările și influențele politice și ideologice care au frământat întreaga perioadă. Revizionismul unor state europene a pus însă sub semnul incertitudinii acest statut, iar reacția întârziată și ineficientă a democrațiilor occidentale au agravat climatul politic care a dus la declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale în anul 1939. La sfârșitul acestui război situația României era una ingrată, de țară ocupată de către unul dintre învingători-URSS, cu pierderi teritoriale însemnate și viitor neclar.
Perspectiva unei păci în care să se reușească recuperarea teritoriilor pierdute, s-a conturat în cercurile guvernamentale încă din anul 1942 când s-a înființat Biroul Păcii de către Mihai Antonescu, cu scopul de a se crea cadrul documentar necesar susținerii din punct de vedere științific a doleanțelor României. Activitatea Biroului a fost suplimentată de institute de cercetare, centre de studii, oficii de statistică și alte instituții, cu scopul de a constitui „Programul pentru pregătirea materialului documentar de informare și propagandă în vederea Conferinței de Pace” (Buzatu, 2009).
MAŞINA DE CALCUL - alternativa mecanică a calculatorului de birou.
Din dorința de a-și simplifica permanent munca, omul a încercat să creeze dispozitive cu ajutorul cărora să poată efectua, într-un timp scurt și cu foarte mare acuratețe, calcule matematice. Prin urmare, apariția mașinilor de calcul a fost rezultatul unei necesități derivate din soluționarea unor procese de tip financiar – contabil. Prima mașină de calcul era concepută și fabricată în 1642, de matematicianul Blaise Pascal inventatorul unui dispozitiv ce putea efectua calcule cu numere de maxim 8 cifre. Odată cu trecere timpului, tehnologia avansează astfel că, în prima jumătate a secolului al XX-lea, diferite companii s-au axat pe fabricarea în serie a dispozitivelor de calcul mecanic.
MAŞINA DE CALCUL, expusă ca obiectul lunii, face parte din colecția Istoria Tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan Reșița începând cu anul 1986. Dispozitivul marca RESULTA – BS „7” are dimensiunile de 15×8×10 cm și cântărește 1,384 kg. Calculele efectuate erau atât operațiuni de adunare cât și de scădere, în care erau folosite doar numere formate din maxim 7 cifre, respectiv maxim 7 zecimale.
A fost fabricată de firma Maschinen und Werkzeugfabrik Paul Brüning (Fabrica de Mașini și Unelte „Paul Brüning”), produsul fiind catalogat ca mașină executată în generația a doua de producție, adică în perioada 1935-1943 și 1950, caracterizat printr-un mecanism de scădere și de control
Muzeul Banatului Montan Reșița organizează vernisajul expoziției foto-documentare în viziunea ing. Mihai/Michael Românu în cadrul programului „Reșița-150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur” care va avea loc marți, 17 mai, ora 18:00.
Expoziția conține fotografii de autor și reproduceri după fotografii documentare ale celor 16 locomotive cu abur din muzeul în aer liber dedicat acestora la Reşiţa, urmând un criteriu simplu de expunere - cronologia fabricaţiei pe serii (tipuri tehnologice) de producţie – atât pentru cele 13 locomotive fabricate la Reşiţa, cât şi pentru celelalte trei exponate, fabricate la Viena (StEG), Germania (Henschel, Kassel), Budapesta (MÁVAG).
Fotografiile realizate de dl. ing. Mihai Românu în perioada 2008-2009 se constituie într-o prezentare cu caracter documentar, bazată pe imagini fotografice realizate anterior celor două intervenţii tehnice de conservare a exponatelor (2011-2012; 2018), respectiv, clasării lor în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural mobil, prin Ordinul 2218/04.04.2014 emis de Ministerul Culturii. În întregul său, Muzeul a fost clasat ca obiectiv de patrimoniu imobil, de importanţă naţională şi universală, sub codul: CS-II-a-A-10905, prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/ 2004.
Expoziția este realizată cu sprijinul Asociației Germane de Cultură și educație a adulților Reșița și al revistei „Reflex”.
Click pentru a vizualiza afișul evenimentului.
Muzeul Banatului Montan organizează și anul acesta evenimentul dedicat Nopții Muzeelor. Programul special al Nopții Muzeelor începe sâmbătă, 14 mai 2022, la ora 16:00 și se va termina la ora 24:00, ultimul vizitator va intra la la ora 23:30. În cadrul acestui eveniment, accesul publicului va fi gratuit.
Cu această ocazie veți putea descoperi importanța activității industriale a orașului dar și a Banatului prin intermediul expozițiilor permanente. Solo-show-ul lui Dani Brici, Lessons for the other side , reprezintă interpretarea contemporană a acestei vieți industriale.
De asemenea, în cadrul programului „Reșița-150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur” pe simeze se află expoziția foto-documentară în viziunea inginerului Mihai Românu. Expoziţia prezintă cele 16 locomotive cu abur din muzeul în aer liber dedicat acestora la Reşiţa.
Județul Caraș-Severin este reprezentat la nivel național în cele mai înalte structuri care militează pentru interesele sectorului muzeal din România. Începând cu data de 01 aprilie 2022 managerul instituției ist. Petru-Flavius BOZU a fost ales prin vot în unanimitate de către membrii Reţelei Naționale a Muzeelor din România, în conducere.
Adunarea Generală a RNMR a avut loc la Sibiu în incinta Complexului Național Muzeal Astra, al cărui manager, domnul Ciprian Ștefan a fost reconfirmat în funcția de președinte.
Reţeaua Națională a Muzeelor din România are ca scop susţinerea intereselor entităților muzeale, identificarea metodelor de dezvoltare a acestora pe termen mediu şi lung, promovarea şi valorificarea patrimoniului şi a mediului cultural şi istoric al ţării, precum şi acoperirea nevoilor de pregătire şi informare a operatorilor muzeali.
Activitatea RNMR are în vedere susținerea activității muzeelor prin:
• lobby și advocacy,
• apărarea drepturilor membrilor și a profesioniștilor din muzeele din România,
• derularea de proiecte de susținere a excelenței în sectorul muzeal și a profesionalismului în muzee, prin oferirea Premiului Anual RNMR și organizarea de conferințe, seminarii, workshopuri,
• facilitarea cooperării internaționale în sectorul muzeal.
Noua poziție de reprezentare națională va aduce atât plus valoare culturală județului, cât și o mai mare vizibilitate și atractivitate, din perspectiva viitoarelor proiecte muzeale.
Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean Caraș-Severin, anunță deschiderea expoziției itinerante
Muzeul Banatului Montan din Reșița propune spre vizitare publicului o interesantă expoziție de Portrete feminine, ilustrate în tablouri și tapiserii aparținând colecției de
Muzeul Banatului Montan în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița, Lions Club Reșița Montană, Lions Club Onix și Lions Reșița Kindness vă invită la vernisajul expoziției personale PETRU GALIȘ.
Muzeul „Banatului Montan” din Reşiţa, împreună cu Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale au deosebita plăcere să vă invite Marţi, 06.07.2021 începând cu ora 14:00, la sediul Muzeului „Banatului Montan” la vernisajul
Muzeul Banatului Montan Reșița vă invită în data de 2 iulie 2021 începând cu ora 18:00 la sediul instituției din
Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede
Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese
Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare
Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese
Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00