Cel mai vechi act din colecția de documente a Muzeului Banatului Montan.

Rastatt (Germania), 4 noiembrie 1748. În numele lui Ludovic Georg, marchiz de Baden şi Hochberg, conte de Sausenberg, Johann Mihchael Seiß, vânător desemnat la Higlsheim [= Hügelsheim, lângă Rastatt], îi acordă lui Johann Georg Schöpfflin un atestat de vânător, după ce acesta din urmă şi-a făcut ucenicia cu cinste şi sârguinţă la el şi la alţi vânători, enumeraţi nominal, de la care a învăţat să vâneze raţe, cerbi și alte animale sălbatice.

Ludovic Georg, marchiz de Baden s-a născut în anul 1701 și a murit la vârsta de 60 de ani în 1761, la Rastatt. Deși nu a avut o carieră militară importantă, spre deosebire de tatăl său, el a preferat să se dedice pasiunii pentru vânătoare. Din 1707 până în 1731 a fost comandantul

Brățări de sticlă din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Piesele propuse pentru a fi expuse în luna octombrie 2021 la Muzeul Banatului Montan din Reșița în cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” sunt 4 brățări de sticlă descoperite în mormintele din necropola medievală de la Cuptoare-Sfogea în timpul campaniilor de săpături efectuate între anii 1976-1982 și 1983-1985. De-a lungul întregii perioade de investigare au fost descoperite peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un bogat inventar cuprinzând monede și un mare număr de podoabe împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini. Atrage atenția varietatea materialelor din care au fost confecționate aceste podoabe, de la argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, la sticlă, lut sau os. Descoperirile monetare au oferit câteva repere pentru datarea mormintelor cu inventar și a obiectelor de podoabă, precum și încadrarea cronologică relativ exactă a duratei de funcționare a necropolei, una din cele mai mari și mai importante necropole medievale a Banatului. Astfel, determinarea cronologică a lotului de monede bizantine, sârbești și maghiare descoperite la Cuptoare probează că ele acoperă o perioadă mai mare de două secole, de la sfârșitul secolului al XII-lea și până în veacul al XIV-lea. Necropola medievală de la Cuptoare atestă astfel existența unei așezări ale cărei începuturi

Ceasul de buzunar – accesoriu de lux sau utilitate cotidiană.

Determinarea și identificarea dimensiunii temporale prin mecanisme măsurabile a constituit o preocupare constantă a omenirii. Din zorii istoriei până în proxima contemporaneitate, în universul ceasurilor s-au cunoscut o sumedenie de dispozitive dedicate măsurării timpului. Începând cu egipteni antici, ce identificau momentele zilei cu ajutorul ceasurilor solare, până la tehnologiile actuale ale smart-watch-urilor, ceasurile s-au optimizat lent, înlănțuit, fiecare ajustare a pricinuit descoperirea facilă a celei posterioare.

Apariția ceasului de buzunar datează de la începutul secolului al XVI-lea, atunci când Peter Heinlein, un ceasornicar din Nürnberg, creează primul ceas mecanic portabil de dimensiuni reduse denumit Oul din Nürnberg. Primele prototipuri de acest gen funcționau cu ajutorul a 26 de piese cuprinse într-un mecanism bazat pe un sistem caracterizat prin balans cu ax şi palete denumit Schpindel-uhr.

Apogeul ceasurilor de buzunar se identifică în special cu perioada ArtDeco, când aceste piese au fost frecvent utilizate în special la serate și recepții. Dintre fabricanţii ceasurilor de buzunar s-au remarcat Michael Graz, Peter Garon, Abraham Louis Breguet, Patek Philippe și nu în ultimul rând Georges Ducommun, iar mărcile cele mai apreciate erau considerate a fi Bréguet, Graham, Le Roy & Fils, Longines și Doxa.

Ceasul de buzunar expus ca obiectul lunii face parte din colecția istoria tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan, Reșița începând cu 1989, prin achiziție de la Bogdan Gheorghe din comuna Carașova, județ Caraș-Severin. Obiectul prezentat este datat din 1906, cu marca Doxa având formă circulară cu diametru 65 mm. În partea frontală,

Muzeul Banatului Montan în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița, Lions Club Reșița Montană, Lions Club Onix și Lions Reșița Kindness vă invită la vernisajul expoziției personale PETRU GALIȘ.

În cele 56 de lucrări, mai multe paliere de discurs și cercuri concentrice de metafore formează o expoziție unică. Discursul artistului este o formulă de evidențiere a metaforei limitelor, exterioare și intime, dar și a metaforei trecerii. Pictorul se dedublează, privește și din afară dar și dinăuntru, este stăpânul șugubăț ce a lăsat poarta întredeschisă, ca o invitație, dar și timidul ce împinge poarta și mai mult. (Auto?) Limitarea aduce cu sine discursul secundar al posibilității, al opțiunii: optăm să facem pasul decisiv al intrării sau al ieșirii, chiar pe poarta întredeschisă, prin ușa coliviei. Maestrul Galiș nu se oprește aici, ci duce la paroxism relația sa cu spațiul - cu limita, cu orizontul – căci se dizolvă în detaliile filigranate ale interioarelor, în lumea materială. Astfel, spațiile lui Petru Galiș se autodevorează, se închid/se deschid? devenind din ce în ce mai mici, precum o păpușă rusească și se sparg în fragmente, astfel încât cel care privește să se apropie de pânză, să fie absorbit în lumea ei.

Poarta traforată în culoare închide și deschide concomitent, prin poartă se trece în lumea artistului, vizitatorul atinge intimitatea lui; prin poarta barocă, forjată, se pătrunde din cunoscutul de dincoace, al privitorului, în ne-cunoscutul de dincolo. Trecerea poate fi și ea uitată, schimbată, restaurată, în lumea de dincolo de dincoace se poate reveni asupra deciziilor, poți restaura trecutul sau măcar poți plănui asta, în cazul în care coordonata locativă este sfâșiată de cea temporală.

Lucru de mână, dantelele gata să-și ia zborul, rod al aceleiași filosofii a trecerii (dantela este o rețea, care lasă să se vadă prin ochiuri de lumină) deschid un nou spațiu, inițiatic, de lumini și umbre. Spațiul limitat al intimității este dedicat simțurilor și amintirilor, nucleul artistic se coace din ele și, în sfârșit, artistul se regăsește pe sine în el însuși. În mod similar, forzațul este dantela din lumea cărților, este metafora trecerii de la declarația de pe copertă în lumea narațiunii.

Metafora supremă însă este colivia și pasărea ei. Simbol al libertății, pasărea poate fi claustrată, dresată să-și uite menirea. Pentru Petru Galiș, păsările sunt atât de libere, încât pot părăsi pânza, pot fi stăpâni și supuși, pot să-și răstoarne locul de claustrare.

Un discurs secundar, dar care derivă din cel al coliviei, este acela al Marelui Combinator, în fond al aceluia care învârte rotițele sistemului, care știe că lucrurile se întâmplă după dorința sa, cuprins în seria Eseu despre marele combinator, un combinator-creator, filosof.

Evenimentul va avea loc joi, 5 august 2021, începând cu ora 18:00, în sala Ion Sălișteanu la Muzeul Banatului Montan.

Muzeul „Banatului Montan” din Reşiţa, împreună cu Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale au deosebita plăcere să vă invite Marţi, 06.07.2021 începând cu ora 14:00, la sediul Muzeului „Banatului Montan” la vernisajul expoziţiei cu titlul „250 de ani de industrie la Reşiţa”.

În cadrul acestui eveniment vor putea fi admirate fotografii în copie şi plăci foto din fondurile ori colecţiile celor două instituţii care au rolul să ilustreze istoria unui sfert de secol de industrie locală.

În speranţa că ne veţi onora cu prezenţa Dvs. vă mulţumim anticipat pentru interesul manifestat faţă de acest eveniment şi vă aşteptăm cu drag.

Muzeul Banatului Montan Reșița vă invită în data de 2 iulie 2021 începând cu ora 18:00 la sediul instituției din bd. Republicii nr. 10, Reșița, la lansarea a șase volume dedicate istoriei Industriale și multiculturale a Reșiței.

În cadrul Agendei Culturale Reșița 250, lansarea a două volume editate de Primăria Reșița:
- Istoria Reșiței - Oameni și locuri demult uitate, de Mihalik Sandor tradusă pentru prima dată din limba maghiară de către Varga Attila, apărută la Editura Argonaut din Cluj;
- Monografia Municipiului Reșița, de Nicolae Magiar și Eduard Magiar, apărută la editura Grinta din Cluj; În cadrul aceluiași eveniment va avea loc și lansarea unui grupaj de patru monografii ale Reșiței, intitulat "Restitutio in facsimil", proiect cultural al Clubului Rotary Reșița, care cuprinde:

(I) – Uzina de Fier și Oțel – Petru Broșteanu – Reșița 1877 - Editura Librăriei Stefan Kretschmer. Traducere din germană a d-nei dr. ing. Sigrid Jianu;

(II) – Reșița – Monografia orașului, uzinelor și domeniilor - Gh. Molin – Reșița 1927 – Editura Autorului;

(III) – Din istoricul Reșiței – Gheorghe Cimponeriu – Reșița 1930 – Editura Corvin;

(IV) – Monografia uzinelor de fier și domeniilor din Reșița – Ion Păsărică – București 1935 – Imprimeria Centrală;

De asemenea, se va înmâna titlul de cetățean de onoare domnului prof. univ. dr. Rudolf GRÄF, reputat istoric, autor a numeroase volume ce fac referire la Reșița și trecutul său industrial.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Banatului Montan Reșița în parteneriat cu Școala Populară de arte și Meserii „Ion Românu” Reșița vă invită la vernisajul expoziției „Foc nestins azi la 250 de ani de industrie” ce va avea loc în data de 01 iulie 2021 ora

Muzeul Banatului Montan Reșița în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin organizează Colocviile revistei Reflex care vor avea loc în data de 26 iunie 2021

Muzeul Banatului Montan Reșița în parteneriat cu TMK vă invită la vernisajul expoziției „Ferrum I, un sfert de mileniu de obținere a fierului la Reșița” ce va avea loc în data de 22 iunie 2021 ora 17:00 la sediul instituției. Vor fi

Continuând tradiția anilor trecuți, publicul reșițean, dar nu numai, este invitat la Muzeul Banatului Montan din Reșița pentru a lua parte la evenimentul internațional Noaptea Muzeelor 2021 care va avea loc sâmbăta, 12 iunie 2021, între orele