^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program de vizita: Luni - Sambata, 09:00–17:00

Centenar

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
556
5939
26088
1370427

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Îmbodobirea miresei însatul bănățean: Ceapța*-acoperământul pentru cap.

Obiectul lunii iulie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Nunta este un moment unic în viața mirilor dar și a satului: ritualul și economia, ecleziasticul și laicul își dau mâna pentru a perpetua tradițiile comunității. Personaj principal al acestui eveniment, mireasa, este ea însăși simbol al poziției sociale a familiei în sat. Îmbrăcămintea și podoabele sale sunt confecționate cu grijă, din timp, astfel încât să exprime statutul în ierarhia satului. Ca podoabe speciale, alături de ceapță, mireasa mai putea purta salbă și cingătoare. Acestea intrau în zestrea cu care trebuia să vină mireasa în casa mirelui.Cu cât familia miresei era mai înstărită, cu atât numărul monedelor purtate era mai mare.

Cu origini în moda bizantină, ceapța cu bani este o podoabă întâlnită în întregul spațiu balcanic, însă în spațiul românesc este specifică Banatului. Ceapța cu bani este o piesă ceremonială femininăpentru împodobirea capului,purtată la nuntă de către mireasă, și, în unele zone, și în zilele de sărbătoare pentru o anumită perioadă de timp după căsătorie.Rolul ei, la fel ca și al celorlalte învelitori de cap, este acela de a ascunde părul.

Marcăsocială a familiei purtătoarei, ceapța cu bani are ca element constitutiv moneda. Piesa expusă este  placată

cu 74 de monede cu valoarea nominală 2 LEI, emisie monetară 1924, bătute în monetăria de la Bruxelles. Din punct de vedere al tehnicii de realizare, piesa este constituită din trei elemente: acoperământul  propriu-zis, fruntarul și plecinișcele. Meșterul a aplicat monedele pe un suport de carton acoperit cu pânză și le-a lipit între ele cu paftale din argint în formă de ciorchine de strugure și cu mici sfere în patru locuri, astfel încât să dea forma pătrată.

Ceapța expusă a fost realizată în prima jumătate a secolului XX.În zona Banatului de câmpie se cunoaște existența unor  meșteri care au  în perioada interbelică la Deta, Ciacova și Timișoara.

Piesa, achiziționată în 1994, a fost clasată în Patrimoniul Național Mobil la categoria Tezaur.

* În zona Banatului de munte pentru acest obiect se folosește cuvântul ceapța sau ceapsa, însemnând căciuliță, scufie. În zona Banatului de câmpie obiectul poartă denumirea de tulbent(din limba turcă dülbend –acoperământ pentru cap).

Bibliografie: Marius Matei, Maria Hadiji, Portul tradițional din Banatul de câmpie. Găteala capului, Timișoara, 2017.

CS III LIVIA MAGINA

Obiectul_lunii_iulie_2019_la_Muzeul_Banatului_Montan.jpg

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte