^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

* * *

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
384
384
62811
2056066

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Obiectul lunii

MUZEUL BANATULUI MONTAN
B-DUL REPUBLICII NR.10
320151 REŞIŢA

DECIZIE
privind prelungirea unor măsuri de prevenire şi combatere a infectării cu COVID-19

la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa

 

Managerul Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

Având în vedere Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr. 225/17.03.2020;

Ţinând seama de prevederile Decretului nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României;

Luând în considerare Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 9/14.03 2020;

Ţinând seama de măsurile generale, valabile pe teritoriul naţional, pentru prevenirea răspândirii noului tip de CORONAVIRUS aprobate de Departamentul pentru situaţii de urgenţă, începând din data de 17 martie 2020, respectiv de Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 11/17.03.2020;

Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice de pe teritoriul României în contextul apariţiei şi răspândirii COVID-19 şi reglementările legale în vigoare, se impun măsuri aplicabile la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa.

în temeiul prevederilor art. 19 din Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr. 233/19.12.2013, privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi funcţionare al Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

DECIDE:

Art. 1. Se prelungeşte planul de măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor determinate de infecţia cu COVID-19 la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa cuprins în anexa la Decizia nr. 12 din 20.03.2020 pe perioada decretării stării de urgenţă.

Art. 2. Pe perioada decretării stării de urgenţă, cetăţenii şi instituţiile publice se pot adresa Muzeului Banatului Montan Reşiţa folosind următoarele mijloace de comunicare, după caz: - postă folosind adresa: Muzeul Banatului Montan, bd. Republicii, nr. 10, Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, cod poştal 320151;
- e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.;
- fax: 0355/401220

Art. 3.
(1) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului tuturor angajaţilor Muzeului Banatului Montan Reşiţa.

(2) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

(3) Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul instituţiei şi prin publicare pe site-ul www.muzeulbanatuluimontan.ro.

Manager,

ist. Petru Flavius BOZU

Nr. 13
Data: 15.04.2020

MUZEUL BANATULUI MONTAN
B-DUL REPUBLICII NR.10
320151 REŞIŢA

DECIZIE

privind stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a infectării cu COVID-19 la
nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa

Managerul Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

Având în vedere Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr. 225/17.03.2020;

Ţinând seama de prevederile Decretului nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, Luând în considerare Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 9/14.03 2020.

Ţinând seama de măsurile generale, valabile pe teritoriul naţional, pentru prevenirea răspândirii noului tip de CORONA VIRUS aprobate de Departamentul pentru situaţii de urgenţă, începând din data de 17 martie 2020, respectiv de Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 11/17.03.2020.

Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice de pe teritoriul României în contextul apariţiei şi răspândirii COVID-19 şi reglementările legale în vigoare, se impun măsuri aplicabile la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa.

În temeiul prevederilor art. 19 din Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Judeţean CaraşSeverin nr.233/19.12.2013, privind aprobarea regulamentului de Organizare şi funcţionare al Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

DECIDE:

Art. 1.
Se aprobă planul de măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor determinate de infecţia cu COVID-19 la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa cuprins în anexa la prezenta decizie, care face parte integrantă din aceasta.

Art. 2.
În perioada 20 martie 2020 - 14 aprilie 2020, cetăţenii şi instituţiile publice se pot adresa Muzeului Banatului Montan Reşiţa folosind următoarele mijloace de comunicare, după caz:
- postă folosind adresa: Muzeul Banatului Montan, bd. Republicii, nr. 10, Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, cod poştal 320151;
- e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.;
- fax: 0355/401220.

Art. 3.
(1) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului tuturor angajaţilor Muzeului Banatului Montan Reşiţa.
(2) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
(3) Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul instituţiei şi prin publicare pe site-ul www.muzeulbanatuluimontan.ro.

Manager,
Petru Flavius Bozu

Consilier juridic
Lucian Ciobanu

Click aci pentru a vizualiza întreg documentul
(include Planul de măsuri de prevenire şi combatere a infectării cu COVID-19)

Grup de muncitori de la „Fabrica de mașini și roți montate” din Reșița la sfârșitul secolului al XIX-lea

Obiectul lunii mai 2020 la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii mai 2020 este o Fotografie reprezentând un grup de muncitori de la „Fabrica de mașini și roți montate” din Reșița la sfârșitul secolului al XIX-lea; hârtie foto, sepia, pe carton cu chenar alb, cu sigla atelierului fotografului Fáy Márton, 50 x 40 cm. Fáy Márton a fost fotograful oficial al StEG-ului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A avut atelierul fotografic pe Strada Principală a Reșiței din acea vreme (Hauptgasse), în casa lui Maier János. Potrivit reclamei, atelierul său oferea, pe lângă fotografii de grup sau portrete individuale, fotografii mărite după tablouri, acuarele, picturi în ulei, precum și obiecte și material fotografic.

Istoria industrială a Banatului Montan debutează odată cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea când, în urma păcii de la Passarowitz din 21 iulie 1718, Banatul a fost încorporat Imperiului Habsburgic ca un domeniu al coroanei supus împăratului. Primele activităţi industriale

Corn decorativ sec. XIX

Obiectul lunii aprilie 2020 la Muzeul Banatului Montan

Colonizările secolului al XVIII-lea în Banat au respectat principiul deschiderii, al comunicării conform ideologiei Luminilor, a cosmopolitismului și diversității și nu al separării. Această diversitate română-germană-maghiară-sârbă în principal, a construit Banatul modern, a făcut drumurile și desecările, a construit urbanitățile, industriile, a sistematizat satele, a schimbat radical starea provinciei. Decisivă în construcția multiculturalității și interculturalității bănățene a fost relația româno-germană. Toate cercetările istorice, cel puțin din ultimii 20 de ani, surprind acest dialog, toleranța, preluarea reciprocă de modele, reprimarea sentimentului de superioritate, acceptarea bilingvismului, de fapt acceptarea „celuilalt” fără a șterge propria identitate, singurele care pot determina conviețuirea unor grupuri oricât de diverse.

Locuri din Epoca de gheață: Ursus Spelaeus din peștera Popovăț

Obiectul lunii martie 2020 la Muzeul Banatului Montan

În urmă cu multe zeci de mii de ani, oamenii peșterilor s-au întâlnit cu mamifere care astăzi nu mai sunt: hiene, mamuți lânoși, rinoceri lânoși sau urși de peșteră.
Povestea URȘILOR DE PEȘTERĂ (URSUS SPELAEUS, fam. URSIDAE ) începe în urmă cu 400.000 de ani și se termină în timpul ultimei mari glaciațiuni, când se consideră că aceștia au dispărut, adică cu peste 20.000 de ani în urmă. Având ca loc de hibernare peștera, schelete ale urșilor de peșteră s-au găsit pe teritoriul Europei, din Spania, Franța, Germania și până în Rusia. În România, au fost identificate schelete de Ursus spelaeus în mai multe locații, cea mai cunoscută fiind Peștera Urșilor (Chișcău, jud. Bihor) unde au fost găsite 140 de cranii de urs. Cu toate că au fost animale de talie mare, putând atinge greutatea de 400-500 de kg, cu un cap imens, cu frunte lată și dinți puternici (caninii superiori putând atinge

Mașina de scris Underwood

Obiectul lunii februarie 2020 la Muzeul Banatului Montan

Dezvoltarea tehnică a civilizației umane a atras după sine necesitatea stringentă de transmiterea informațiilor și a cunoștințelor în formate accesibile și durabile în timp. Explorând temporal firul cronologic al genezei tiparului s-a sesizat existența în Asia medievală a primelor documente imprimate. În timpul dinastiei chineze Song, Bi Sheng, între anii 1041 - 1048, inventează tiparul cu caractere mobile din porțelan. Totuși tipografia modernă, este strâns legată de proiectul lui Johannes Gutenberg, care a introdus presa de tipar mecanică și literele mobile dintr-un aliaj ce avea la bază plumbul, aliaj folosit și în prezent.

Necesitatea realizării unui dispozitiv portabil, facil de manevrat, a fost pentru ingineri o reală provocare. Astfel că inginerul englez Henry Mill a brevetat la 6 ianuarie 1714 proiectul primei mașinării ce putea să imprime literele una după alta, iar în 1808 Pellegrino Turri a pus în funcțiune prima mașină de scris. În mediul industrial producerea în masă

Obrăzar de coif descoperit la Vărădia - Chilii

Obiectul lunii octombrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Parte importantă a armurii, coiful sau casca reprezenta pentru soldatul roman protecția pentru zona capului, a cefei și a gâtului. Bogat împodobite sau dimpotrivă cazone, coifurile romane reflectau arma, gradul sau chiar starea social și economică a individului, motiv pentru care regăsim în cadrul lor coifuri folosite în luptă sau coifuri folosite pentru parade, sau chiar coifuri folosite în luptele dintre gladiatori. De-a lungul timpului protecția pentru corp a evoluat în forme mai eficiente și mai complicate, care să țină pasul cu armele folosite în luptă sau chiar cu moda. Numit galea sau cassis de către romani, el cunoaște o evoluție tipologică și cronologică, însă în același timp este o piesă de echipament militar, standardizată, executat fiind într-o fabrica- atelier militar specializat. În timpul marșului, dacă situația nu impunea purtarea ei, casca se putea atârna pe umăr sau de restul bagajului unui soldat, aceasta făcând parte din echipamentul obligatoriu și standardizat al acestuia. Elementele de decor, cum sunt creasta din pene sau păr de animal- în special de cal, adaosuri de pietre prețioase sau geme de sticlă, serveau la individualizarea și semnalarea purtătorului, în special a rangului avut de acesta în cadrul armatei.

De-a lungul timpului, numeroase astfel de piese au fost descoperite pe tot teritoriul Imperiului Roman. Unele dintre acestea sunt aproape complete, din altele însă s-au păstrat doar câteva fragmente. Cele mai frumoase și mai complete exemplare au fost descoperite la Berkasovo, Lech, Mainz,

M A C L A   C O A X I A L Ă   (fragment)

Obiectul lunii octombrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Geomorfologia solului terestru scoate la iveală nestematele arhitectului primordial întruchipat prin însăși Mama Natură. Finalitatea evoluției a mii de ani în procesul de desăvârșire a capodoperelor, este spectaculos! Florile de mină constituie produse subterane ce cuprind atât pietre cu structură simplă, cât și minerale complexe și impresionante, de o frumusețe epică.

Macla expusă provine de la Ocna de Fier, unde a fost descoperită de colecționarul Constantin Gruescu, fiind achiziționată de la acesta în anul 1982.

Procesul de formare a maclelor se bazează pe reguli stricte de tip geometric prin concatenarea mai multor indivizi ai aceleași specii minerale. Geneza maclei se produce fie în timpul cristalizării mineralului, ori prin deformarea ulterioară a constituirii acestuia (macla mecanică). Maclația se produce transversal cu un plan sau cu un ax fără a coincide

Fotografie înfățișând 7 dirijori de coruri din Banat – Lugoj 1904.

Obiectul lunii septembrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii septembrie 2019 este o Fotografie înfățișând 7 dirijori de coruri din Banat în frunte cu Ion Vidu, întruniți la Lugoj în 1 decembrie 1904; hârtie foto, sepia, pe carton cu chenar floral alb, text manuscris adnotat de Ioan Purcărița conținând numele dirijorilor (Ioan Vidu, Iacob Dragu, Pavel Pupu, Ioan Jura, Traian Fira, Iacob Berlogia, Ioan Purcărița), 36 x 30 cm.

Fenomenul coral sătesc din Banat este covârşitor popular şi doar în mică măsură folcloric. Corurile din Banat nu au luat fiinţă din vreo iniţiativă particulară, şi cu atât mai puţin din vreuna oficială, ci din entuziasmul colectiv şi bucuria pentru cântare a satului întreg.

Primele forme de „cântare împreună” s-au închegat în bisericile săteşti, pentru ca, pe lângă cantorii din strană, şi „poporenii” să poată da răspunsuri la Liturghie. Bazându-se pe simţul muzical nativ al bănăţenilor,

Album cu gravuri-sec. XVIII.

Obiectul lunii august 2019 la Muzeul Banatului Montan

Tipărită la Viena, pe hârtie filigran, alfabet latin, legată în lemn şi piele,, ferecătură metalică cu motive ornamentale, 28/16,5 cm, 129 de pagini.

Albumul cuprinde un număr apreciabil de gravuri, ilustrând în imagini principalele evenimente ale secolului XVIII, care au caracterizat viaţa politică a monarhiei habsburgice. Figuri de nobili creştini călare în posturi războinice se intersectează cu cele ale liderilor turci în epoca războaielor care au dominat imperiul, politica expansionistă în Europa şi „problema orientală” fiind vizibile şi în aceste gravuri. A fost un secol violent în Europa, pe cuprinsul imperiului, la războaiele cu turcii adăugându-se cele cu Prusia, apoi cu Franţa lui Napoleon, unde au participat şi grănicerii

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte