^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
207
207
55673
3933941

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Obiectul lunii

Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Obiectul lunii mai 2022 la Muzeul Banatului Montan

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Studiu "Problema țărănească" (1942).

Obiectul lunii aprilie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Conferința de Pace din anul 1947 de la Paris a reprezentat un moment decisiv pentru viitorul României, atât în ceea ce privește teritorialitatea cât și perspectiva dezvoltării economice. La sfârșitul primului război mondial România a reușit întregirea națională, situându-se în tabăra statelor învingătoare, străduindu-se continuu în perioada interbelică pentru păstrarea acestui statut, cu toate modificările și influențele politice și ideologice care au frământat întreaga perioadă. Revizionismul unor state europene a pus însă sub semnul incertitudinii acest statut, iar reacția întârziată și ineficientă a democrațiilor occidentale au agravat climatul politic care a dus la declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale în anul 1939. La sfârșitul acestui război situația României era una ingrată, de țară ocupată de către unul dintre învingători-URSS, cu pierderi teritoriale însemnate și viitor neclar.

Perspectiva unei păci în care să se reușească recuperarea teritoriilor pierdute, s-a conturat în cercurile guvernamentale încă din anul 1942 când s-a înființat Biroul Păcii de către Mihai Antonescu, cu scopul de a se crea cadrul documentar necesar susținerii din punct de vedere științific a doleanțelor României. Activitatea Biroului a fost suplimentată de institute de cercetare, centre de studii, oficii de statistică și alte instituții, cu scopul de a constitui „Programul pentru pregătirea materialului documentar de informare și propagandă în vederea Conferinței de Pace” (Buzatu, 2009).

MAŞINA DE CALCUL - alternativa mecanică a calculatorului de birou.

Obiectul lunii martie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Din dorința de a-și simplifica permanent munca, omul a încercat să creeze dispozitive cu ajutorul cărora să poată efectua, într-un timp scurt și cu foarte mare acuratețe, calcule matematice. Prin urmare, apariția mașinilor de calcul a fost rezultatul unei necesități derivate din soluționarea unor procese de tip financiar – contabil. Prima mașină de calcul era concepută și fabricată în 1642, de matematicianul Blaise Pascal inventatorul unui dispozitiv ce putea efectua calcule cu numere de maxim 8 cifre. Odată cu trecere timpului, tehnologia avansează astfel că, în prima jumătate a secolului al XX-lea, diferite companii s-au axat pe fabricarea în serie a dispozitivelor de calcul mecanic.

MAŞINA DE CALCUL, expusă ca obiectul lunii, face parte din colecția Istoria Tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan Reșița începând cu anul 1986. Dispozitivul marca RESULTA – BS „7” are dimensiunile de 15×8×10 cm și cântărește 1,384 kg. Calculele efectuate erau atât operațiuni de adunare cât și de scădere, în care erau folosite doar numere formate din maxim 7 cifre, respectiv maxim 7 zecimale.

A fost fabricată de firma Maschinen und Werkzeugfabrik Paul Brüning (Fabrica de Mașini și Unelte „Paul Brüning”), produsul fiind catalogat ca mașină executată în generația a doua de producție, adică în perioada 1935-1943 și 1950, caracterizat printr-un mecanism de scădere și de control

Povestea celor 1000 de locomotive cu abur.

Obiectul lunii februarie 2022 la Muzeul Banatului Montan

ALBUMUL „A 1000 A LOCOMOTIVA CONSTRUITĂ LA REȘIȚA”

Industria reșițeană a marcat în anii revoluției industriale mai multe premiere pentru istoria tehnicii de pe teritoriul de azi al României, printre care și executarea primelor șine de cale ferată în 1852 dar și a primei locomotive. În 2022 se împlinesc 150 de ani de la realizarea primei locomotive cu abur în atelierul Fabricii de mașini și roți montate din cadrul StEG. De la această premieră în zona sud-est europeană și până în 1964 când producția de locomotive acționate cu abur s-a sistat în favoarea celor cu motor Diesel, un număr de 1461 de de locomotive cu abur au fost realizate în uzinele reșițene. Un moment aparte a fost în luna septembrie a anului 1955, când locomotiva cu numărul 150.105 a ieșit pe porțile Uzinei de Construcții de Mașini din Reșița: era cea de-a 1000 a locomotivă cu abur realizată aici.

Antropomorfe pe pereții vaselor.

Obiectul lunii ianuarie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Obiectul lunii ianuarie, este ilustrat, de fapt, de reprezentările antropomorfe de pe pereții a două vase, unul descoperit la Gornea, în punctul toponimic Căunița de Sus și cel de-al doilea, descoperit la Zorlențul Mare Icreliște, în 1980, respectiv 1962.

Prima reprezentare antropomorfă, cea cu numărul de inventar 411, se păstrează într-o proporție de circa 35%, are o față triunghiulară, ochi realizați prin incizie, brațele nu sunt păstrate în întregime dar acestea par să fie ridicate în sus și sânii sunt marcați prin două proeminențe excizate. De asemenea, urmărind aliniamentul capului, în raport cu poziția gâtului și a corpului, precum și poziția mâinilor, aceste elemente ne sugerează mișcarea, tocmai din această cauză arheologii au numit această reprezentare antropomorfă ca fiind o dansatoare.

Halebardă ornamentală.

Obiectul lunii decembrie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Ca arme albe, infanteria secolelor XVI-XVIII folosea de regulă halebarda, necesară împotriva şarjelor de cavalerie, dar şi sabia, foarte bună în situaţii de luptă corp la corp. Halebarda dădea posibilitatea de a-l ţine pe cavalerist la distanţă. Dacă trupa acţiona grupat, sprijinită de arcaşi, aceste arme puteau fi folosite cu maximum de randament. Halebarda putea avea mai multe forme, dar în general ea avea un tăiş de formă concavă sau convexă, un vârf de suliţă, necesar împungerii şi un cârlig, necesar agăţării cavalerului aflat în galop. În zilele noastre halebardele pot fi observate în dotarea Gărzii Elveţiene a Cetăţii Vaticanului,

Cel mai vechi act din colecția de documente a Muzeului Banatului Montan.

Obiectul lunii noiembrie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Rastatt (Germania), 4 noiembrie 1748. În numele lui Ludovic Georg, marchiz de Baden şi Hochberg, conte de Sausenberg, Johann Mihchael Seiß, vânător desemnat la Higlsheim [= Hügelsheim, lângă Rastatt], îi acordă lui Johann Georg Schöpfflin un atestat de vânător, după ce acesta din urmă şi-a făcut ucenicia cu cinste şi sârguinţă la el şi la alţi vânători, enumeraţi nominal, de la care a învăţat să vâneze raţe, cerbi și alte animale sălbatice.

Ludovic Georg, marchiz de Baden s-a născut în anul 1701 și a murit la vârsta de 60 de ani în 1761, la Rastatt. Deși nu a avut o carieră militară importantă, spre deosebire de tatăl său, el a preferat să se dedice pasiunii pentru vânătoare. Din 1707 până în 1731 a fost comandantul

Brățări de sticlă din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Obiectul lunii octombrie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Piesele propuse pentru a fi expuse în luna octombrie 2021 la Muzeul Banatului Montan din Reșița în cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” sunt 4 brățări de sticlă descoperite în mormintele din necropola medievală de la Cuptoare-Sfogea în timpul campaniilor de săpături efectuate între anii 1976-1982 și 1983-1985. De-a lungul întregii perioade de investigare au fost descoperite peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un bogat inventar cuprinzând monede și un mare număr de podoabe împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini. Atrage atenția varietatea materialelor din care au fost confecționate aceste podoabe, de la argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, la sticlă, lut sau os. Descoperirile monetare au oferit câteva repere pentru datarea mormintelor cu inventar și a obiectelor de podoabă, precum și încadrarea cronologică relativ exactă a duratei de funcționare a necropolei, una din cele mai mari și mai importante necropole medievale a Banatului. Astfel, determinarea cronologică a lotului de monede bizantine, sârbești și maghiare descoperite la Cuptoare probează că ele acoperă o perioadă mai mare de două secole, de la sfârșitul secolului al XII-lea și până în veacul al XIV-lea. Necropola medievală de la Cuptoare atestă astfel existența unei așezări ale cărei începuturi

Ceasul de buzunar – accesoriu de lux sau utilitate cotidiană.

Obiectul lunii septembrie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Determinarea și identificarea dimensiunii temporale prin mecanisme măsurabile a constituit o preocupare constantă a omenirii. Din zorii istoriei până în proxima contemporaneitate, în universul ceasurilor s-au cunoscut o sumedenie de dispozitive dedicate măsurării timpului. Începând cu egipteni antici, ce identificau momentele zilei cu ajutorul ceasurilor solare, până la tehnologiile actuale ale smart-watch-urilor, ceasurile s-au optimizat lent, înlănțuit, fiecare ajustare a pricinuit descoperirea facilă a celei posterioare.

Apariția ceasului de buzunar datează de la începutul secolului al XVI-lea, atunci când Peter Heinlein, un ceasornicar din Nürnberg, creează primul ceas mecanic portabil de dimensiuni reduse denumit Oul din Nürnberg. Primele prototipuri de acest gen funcționau cu ajutorul a 26 de piese cuprinse într-un mecanism bazat pe un sistem caracterizat prin balans cu ax şi palete denumit Schpindel-uhr.

Apogeul ceasurilor de buzunar se identifică în special cu perioada ArtDeco, când aceste piese au fost frecvent utilizate în special la serate și recepții. Dintre fabricanţii ceasurilor de buzunar s-au remarcat Michael Graz, Peter Garon, Abraham Louis Breguet, Patek Philippe și nu în ultimul rând Georges Ducommun, iar mărcile cele mai apreciate erau considerate a fi Bréguet, Graham, Le Roy & Fils, Longines și Doxa.

Ceasul de buzunar expus ca obiectul lunii face parte din colecția istoria tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan, Reșița începând cu 1989, prin achiziție de la Bogdan Gheorghe din comuna Carașova, județ Caraș-Severin. Obiectul prezentat este datat din 1906, cu marca Doxa având formă circulară cu diametru 65 mm. În partea frontală,

Placă de bronz.

Obiectul lunii august 2021 la Muzeul Banatului Montan

Banatul secolului al XIX-lea era deja un spațiu prosper, cu o identitate bine conturată rezultată din mixul de populație al colonizărilor tereziene și iozefine, cu majoritatea românească, atât în partea montană, cât și la câmpie. Economia înfloritoare a permis și o bogată activitate culturală, fiecare etnie etalându-și cu mândrie identitatea. Chiar dacă exista un veritabil dialog intercultural, tolerant, diversitatea etno-lingvistică cu specificul său, era o realitate exprimată artistic prin intermediul corurilor, fanfarelor, asociațiilor sportive/culturale, competițiilor, turneelor, adunărilor aniversative, accentuând consecințele politicilor secolului Luminilor, care a făcut din spațiul bănățean o regiune unică.

Obiectul lunii august expus la Muzeul Banatului Montan face parte din colecția istoria tehnicii, este o placă aniversară de bronz pe suport de lemn realizată în anul 1922 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea Reuniunii de Cântări din Reșița. Aniversările erau sub forma spectacolelor unde participau atât membrii asociației respective cât și invitați, peste 20 de coruri, fiecare profitând de momentul respectiv pentru a interpreta în limba proprie creații corale tradiționale sau recente. Placa este inscripționată cu text în limba germană, română și maghiară, limbile vorbite cu precădere în Banat, include numele participanților, al asociațiilor,

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte