Pentru zona Banatului a fost investit Institutul Social Banat-Crișana de la Timișoara cu misiunea de a asigura suportul documentar necesar. Din multitudinea de teme repartizate pentru studiu se numără și documentul de față „Problema țărănească” redactat de Cornel Grofșorean, președintele institutului care s-a implicat cel mai mult în această participare. Reprezintă prima variantă, o ciornă de fapt, care va fi integrată în studii de mai mari dimensiuni, unele publicate în Revista Institutului Social Banat-Crișana, altele rămase în manuscris (Albert, 2007). Este manuscris pe fișe de diferite dimensiuni, reprezentând concepția autorului cu privire la perspectiva satului din Banat, a evoluției în contextul în care Rusia Sovietică își anunțase intențiile de lărgire a sferei de influență.

Atenția care s-a dat Banatului în procesul de pregătire a păcii a fost specială. Cele mai multe dintre dosarele delegației s-au concentrat pe problema Transilvaniei, Banatul urmând imediat. Explicația constă în faptul că Banatul istoric era disputat de cele trei țări vecine: România, Ungaria, Iugoslavia. Fiecare dorea cât mai mult și încercau din răsputeri să convingă marile puteri asupra legitimității cererilor lor. Manuscrisul expus este o mică parte a participării Banatului la marele eveniment al Conferinței de Pace, anul acesta împlinindu-se 75 de ani. După încheierea lucrărilor conferinței și semnarea tratatelor, Banatul a obținut granițele care există și astăzi, iar România și-a redobândit statutul de țară independentă, dar s-a dat totodată și startul unui amplu și complex proces de comunizare și sovietizare.

Dr. Carmen Albert