^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
472
7084
16530
4071240

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Obiectul lunii mai 2022 la Muzeul Banatului Montan

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Piesele care compun tezaurul sunt monede de bronz (în marea majoritate Æ 3, ceva mai puține Æ 2) – folles emiși în ultimii ani ai domniei lui Constantius II și a caesari-lor săi, Constantius Gallus și Iulianus (351-361 p. Chr.). De departe, cel mai frecvent tip monetar este cel așa-numit Fel. Temp. Reparatio – Falling Horseman (Călăreț căzând), fiind identificate și câteva monede al căror revers este de tipul Pasărea Phoenix sau Împăratul cu galera. În ceea ce privește structura pe ateliere monetare a tezaurului s-a constatat că majoritatea pieselor sunt emisiuni monetare ale atelierelor din Illyricum, de la Sirmium și Siscia, mult mai puține fiind piesele provenite din atelierele din Propontida (Constantinopolis, Nicomedia, Cyzicus) sau Peninsula Balcanică de sud (Thessalonika, Heraclea Thracica). 

Tezaurul de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta aparține unei serii de astfel de descoperiri, concentrate în special în sud-estul Banatului, în zona „Porților de Fier” ale Dunării. Arealul respectiv reprezintă un poligon cu baza pe Dunăre și cu principale puncte de sprijin la Orșova (Dierna), Jupa (Tibiscum), Vârșeț și Banatska Palanka, acoperind spațiul Banatului muntos ce adăpostea importante zăcăminte minerale (în special de cupru). O asemenea concentrare de mari tezaure monetare (șapte doar în zona Moldova Nouă - Moldova Veche) denotă interesul Imperiului roman pentru administrarea acestui spațiu și argumentează opinia că linia Dunării, posibil și o parte din zona montană a Banatului, au fost incluse în Imperiu în secolul al IV-lea, cel puțin în vremea domniei lui Constantius II. S-a apreciat însă că aceste tezaure, acumulate într-o perioadă scurtă de timp, nu au provenit din circulația monetară curentă a zonei, ci au reprezentat mai degrabă plăți efectuate către unitățile militare staționate aici, precum și către oficiali din administrație. În consecință, slaba dispersare a banilor pe piața locală denotă deja o economie autarhică, parțial decuplată de la marea economie imperială. Acest aflux monetar tezaurizat se pare că descrește semnificativ în jurul anului 360 p. Chr. El a fost provocat de o serie de evenimente care au determinat, probabil, și îngroparea acestor tezaure (războaiele cu sarmații, atacarea granițelor romane în regiunea Banatului, dislocare de trupe pentru susținerea războiului din Orient sau chiar conflictul dintre împărat și caesar-ul rebel Iulianus), ceea ce a dus în mod firesc și la reducerea dramatică și ireversibilă a circulației monetare în zonă odată cu pierderea controlului politic și militar.

 

dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu

 

Bibliografie:

Dana Bălănescu, Elena Voia, Octavian Popescu, „Notă asupra tezaurului monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Valea Tisa Potoc”, în Banatica, 15/I, 2000, p. 251-259.

Nicolae Gudea, Radu Ardevan, Nicoleta Toma, „Tezaurul monetar de la Moldova Nouă (sec. IV p. Chr.)”, în Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, V, 1997, p. 83-112.

Radu Ardevan, „A preliminary presentation of the late roman coin hoard of Radimna (IVth century AD)”, în vol. Ex nummis lux. Studies in ancient numismatics. In honor of Dimitar Draganov, ed. Dilyana Boteva, Sofia, 2017, p. 359-368.

Nicoleta-Elisabeta Toma (Demian), Sud-vestul fostei Dacii Apulensis (Banatul) între 272-380 p. Chr. pe baza izvoarelor numismatice, Teză de doctorat, manuscris, Cluj-Napoca, 2012.

Obiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_1.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_2.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_3.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_4.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_5.jpgObiectul_lunii_mai_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_6.jpg

UN LOT DIN TEZAURUL MONETAR ROMAN TÂRZIU DE LA MOLDOVA NOUĂ – DEALUL CURCUBĂTA (sec. IV p. Chr.)

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte