^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program de vizita: Luni - Sambata, 09:00–17:00

Get Adobe Flash player
Centenar

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
29
6324
23220
1240656

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Patefon.

Obiectul lunii mai 2019 la Muzeul Banatului Montan

Patefonul, strămoșul pick-up-ului, a fost cel mai comun aparat de ascultat muzică de pe discuri înregistrate în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Design-ul său a fost modificat de-a lungul anilor, însă principiile de funcționare și componentele de bază au rămas aceleași. Platanul este o placă circulară pe care era aşezat discul de vinil.

O tijă aflată în centru poziţionează discul, care are o gaură în mijloc, şi îi permite acestuia doar să se învârtă. Platanul de metal este acoperit cu material textil, care protejează discul de zgârieturi.

Platanul se roteşte prin intermediul unei curele de transmisie.

Acul este cel mai mic şi probabil cea mai importantă componentă a patefonului, fiind realizat dintr-un diamant sau alt material dur în formă de con şi suspendat de o bandă flexibilă de metal.

Partea ascuţită este singura piesă care atinge discul de vinil şi se plimbă în jurul canelurilor în spirală ale discului, percepând vibraţiile care în cele din urmă sunt transformate în sunet. Patefonul nu a avut niciodată butoane pentru derulare rapidă sau derulare înapoi, și nici opțiunea de a asculta piese aleatorii.

Aparatul expus este de fabricație englezească, fiind produs de firma The Gramophone Company Ltd.

Vasul de tip castron.

Obiectul lunii aprilie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Vasul de tip castron se încadrează ca tipologie ceramicii specifice epocii neolitice (cultura Vinca, mileniul V î.e.n). Acesta a fost descoperit într-o campanie de cercetări arheologice din localitatea Gornea (jud. Caraș-Severin), în punctul toponimic Căunița de Sus. Face parte din materialul arheologic inventariat al Muzeului Banatului Montan din Reșița.

Săpăturile arheologice din Clisura Dunării s-au derulat cu câțiva ani înainte de a se începe lucrările de la Porțile de Fier I, tocmai pentru că prin construirea acestei hidrocentrale apele Dunării au invadat chiar cu sute de metri malul fluviului, unde existau așezări omenești ce au fost mutate datorită acestui fapt.

Corpul vasului este bitronconic, fiind decorat cu 2 butoni perforați, pasta fiind fină, slipul cenușiu și o foarte bună netezire. Tocmai slipul și netezirea foarte bună ne fac să credem că acest castron era folosit pentru transportul sau depozitarea lichidelor. Datorită faptului că are cei 2 butoni originali și

Capacul prosopomorf.

Obiectul lunii martie 2018 la Muzeul Banatului Montan

Capacul prosopomorf aflat în depozitul de arheologie al Muzeului Banatului Montan din Reșița cu numărul de inventar 417, a fost descoperit în timpul campaniilor de cercetare arheologică din localitatea Liubcova, punctul Ornița (jud. Caraș-Severin), și este încadrat în cultura Vinça, faza A/B1.

Pasta din care este realizat capacul este fină iar la suprafață se observă un smalț de culoare neagră. Capacul are o formă tronconică, cu creștet oval și aplatizat, 2 urechi oblice, nas și ochi, toate aceste elemente fiind realizate în relief. În partea superioară, piesa prezintă incizii meandrice umplute cu puncte încrustate cu alb iar partea inferioară este decorată prin incizii verticale grupate câte 4. 

Contextele în care sunt descoperite aceste capace sunt diverse, de la locuințe, gropi, morminte și până la nivelurile arheologice din diferite medii culturale.

Serbările de la Oravița prilejuite de 11 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.

Obiectul lunii ianuarie 2019 la Muzeul Banatului MontanMarele nostru istoric, Nicolae Iorga afirma: Unirea românească nu este legată de anumite momente, ci este zbaterea sufletească necontenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi şi pentru a rămânea în aceeaşi unitate neîntreruptă, este în mare parte şi întruparea unei epoce de renaştere naţională. Unirea este întruparea în aceste timpuri a unui drept câştigat din moşi strămoşi, care trebuie să ne inspire în fiecare moment ajutându-ne să deosebim căile cele bune, care trebuiesc urmate, de căile rele, împotriva cărora orice conştiinţă românească trebuie să se îndrepte cu hotărâre!

Formarea României Mari în decembrie 1918 s-a erijat ca rezultatul unei năzuințe comune a conștiinței naționale românești generată de o stare de spirit continuă, nefiind atribuită niciunei entități politico-militare.

În scopul perpetuării active a acestui eveniment în conștiință fiecărui român, societatea românească interbelică s-a îngrijit să comemoreze coagularea ființei românești într-un singur trup, finalizată la 1 Decembrie 1918.

În decembrie 1929, Asociația pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Despărțământul Caraș, a organizat serbarea dedicată celebrării Unirii de la Alba Iulia, desfășurată în sala cinematografului Astra din Oravița. Programul manifestării a început la orele 09:30 cu serviciul divin, iar de la ora 11:15 s-a desfășurat festivalul artistic ce cuprindea interpretări muzicale ale ansamblurilor vocale, precum corul și orchestra Liceului General Dragalina, corul din Oravița Montană și corul greco-ortodox din Oravița Română, dar și momente lirice recitate de elevele de la Școala Medie de Fete.

Tezautul de Macoviște - secolul al XIV-lea.

Obiectul lunii aprilie 2018 la Muzeul Banatului Montan

„Tezaurul de la Macoviște”, aflat în colecția de podoabe medievale a Muzeului Banatului Montan din Reșița, reprezintă un ansamblu de 10 piese din argint descoperite întâmplător în anul 1978 de către un localnic din satul Macoviște (comuna Ciuchici, jud. Caraș-Severin) pe malul pârâului Vicinic, afluent al Carașului. Tezaurul, găsit într-un vas îngropat pe malul pârâului, se pare că a fost format dintr-un număr dublu de piese, din care doar 10 au ajuns în patrimoniul muzeului reșițean în anul 1979. Este vorba despre un cercel de tâmplă, cinci inele și patru aplice de la o diademă.

Cercelul de tâmplă se înscrie în seria tipologică a cerceilor „de tip Tokay”, având veriga torsadată pe care au fost fixate trei elemente decorative. Montura centrală este constituită din două calote decorate cu granulații și fir filigranat. De-o parte și de alta sunt poziționate alte două monturi cilindrice închise cu semicalote decorate cu granulații, fir filigranat și perforații.

Aplicele de diademă sunt lucrate dintr-o foiţă subţire de argint de formă dreptunghiulară în tehnica „au repoussé”, cu motive florale şi zoomorfe. Decorul este realizat în trei registre: registrul de la baza piesei cuprinde două

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte