^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program de vizita: Luni - Sambata, 09:00–17:00

Centenar

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
1642
8886
60507
1586178

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Obrăzar de coif descoperit la Vărădia - Chilii

Obiectul lunii octombrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Parte importantă a armurii, coiful sau casca reprezenta pentru soldatul roman protecția pentru zona capului, a cefei și a gâtului. Bogat împodobite sau dimpotrivă cazone, coifurile romane reflectau arma, gradul sau chiar starea social și economică a individului, motiv pentru care regăsim în cadrul lor coifuri folosite în luptă sau coifuri folosite pentru parade, sau chiar coifuri folosite în luptele dintre gladiatori. De-a lungul timpului protecția pentru corp a evoluat în forme mai eficiente și mai complicate, care să țină pasul cu armele folosite în luptă sau chiar cu moda. Numit galea sau cassis de către romani, el cunoaște o evoluție tipologică și cronologică, însă în același timp este o piesă de echipament militar, standardizată, executat fiind într-o fabrica- atelier militar specializat. În timpul marșului, dacă situația nu impunea purtarea ei, casca se putea atârna pe umăr sau de restul bagajului unui soldat, aceasta făcând parte din echipamentul obligatoriu și standardizat al acestuia. Elementele de decor, cum sunt creasta din pene sau păr de animal- în special de cal, adaosuri de pietre prețioase sau geme de sticlă, serveau la individualizarea și semnalarea purtătorului, în special a rangului avut de acesta în cadrul armatei.

De-a lungul timpului, numeroase astfel de piese au fost descoperite pe tot teritoriul Imperiului Roman. Unele dintre acestea sunt aproape complete, din altele însă s-au păstrat doar câteva fragmente. Cele mai frumoase și mai complete exemplare au fost descoperite la Berkasovo, Lech, Mainz,

M A C L A   C O A X I A L Ă   (fragment)

Obiectul lunii octombrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Geomorfologia solului terestru scoate la iveală nestematele arhitectului primordial întruchipat prin însăși Mama Natură. Finalitatea evoluției a mii de ani în procesul de desăvârșire a capodoperelor, este spectaculos! Florile de mină constituie produse subterane ce cuprind atât pietre cu structură simplă, cât și minerale complexe și impresionante, de o frumusețe epică.

Macla expusă provine de la Ocna de Fier, unde a fost descoperită de colecționarul Constantin Gruescu, fiind achiziționată de la acesta în anul 1982.

Procesul de formare a maclelor se bazează pe reguli stricte de tip geometric prin concatenarea mai multor indivizi ai aceleași specii minerale. Geneza maclei se produce fie în timpul cristalizării mineralului, ori prin deformarea ulterioară a constituirii acestuia (macla mecanică). Maclația se produce transversal cu un plan sau cu un ax fără a coincide

Fotografie înfățișând 7 dirijori de coruri din Banat – Lugoj 1904.

Obiectul lunii septembrie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii septembrie 2019 este o Fotografie înfățișând 7 dirijori de coruri din Banat în frunte cu Ion Vidu, întruniți la Lugoj în 1 decembrie 1904; hârtie foto, sepia, pe carton cu chenar floral alb, text manuscris adnotat de Ioan Purcărița conținând numele dirijorilor (Ioan Vidu, Iacob Dragu, Pavel Pupu, Ioan Jura, Traian Fira, Iacob Berlogia, Ioan Purcărița), 36 x 30 cm.

Fenomenul coral sătesc din Banat este covârşitor popular şi doar în mică măsură folcloric. Corurile din Banat nu au luat fiinţă din vreo iniţiativă particulară, şi cu atât mai puţin din vreuna oficială, ci din entuziasmul colectiv şi bucuria pentru cântare a satului întreg.

Primele forme de „cântare împreună” s-au închegat în bisericile săteşti, pentru ca, pe lângă cantorii din strană, şi „poporenii” să poată da răspunsuri la Liturghie. Bazându-se pe simţul muzical nativ al bănăţenilor,

Album cu gravuri-sec. XVIII.

Obiectul lunii august 2019 la Muzeul Banatului Montan

Tipărită la Viena, pe hârtie filigran, alfabet latin, legată în lemn şi piele,, ferecătură metalică cu motive ornamentale, 28/16,5 cm, 129 de pagini.

Albumul cuprinde un număr apreciabil de gravuri, ilustrând în imagini principalele evenimente ale secolului XVIII, care au caracterizat viaţa politică a monarhiei habsburgice. Figuri de nobili creştini călare în posturi războinice se intersectează cu cele ale liderilor turci în epoca războaielor care au dominat imperiul, politica expansionistă în Europa şi „problema orientală” fiind vizibile şi în aceste gravuri. A fost un secol violent în Europa, pe cuprinsul imperiului, la războaiele cu turcii adăugându-se cele cu Prusia, apoi cu Franţa lui Napoleon, unde au participat şi grănicerii

Îmbodobirea miresei însatul bănățean: Ceapța*-acoperământul pentru cap.

Obiectul lunii iulie 2019 la Muzeul Banatului Montan

Nunta este un moment unic în viața mirilor dar și a satului: ritualul și economia, ecleziasticul și laicul își dau mâna pentru a perpetua tradițiile comunității. Personaj principal al acestui eveniment, mireasa, este ea însăși simbol al poziției sociale a familiei în sat. Îmbrăcămintea și podoabele sale sunt confecționate cu grijă, din timp, astfel încât să exprime statutul în ierarhia satului. Ca podoabe speciale, alături de ceapță, mireasa mai putea purta salbă și cingătoare. Acestea intrau în zestrea cu care trebuia să vină mireasa în casa mirelui.Cu cât familia miresei era mai înstărită, cu atât numărul monedelor purtate era mai mare.

Cu origini în moda bizantină, ceapța cu bani este o podoabă întâlnită în întregul spațiu balcanic, însă în spațiul românesc este specifică Banatului. Ceapța cu bani este o piesă ceremonială femininăpentru împodobirea capului,purtată la nuntă de către mireasă, și, în unele zone, și în zilele de sărbătoare pentru o anumită perioadă de timp după căsătorie.Rolul ei, la fel ca și al celorlalte învelitori de cap, este acela de a ascunde părul.

Marcăsocială a familiei purtătoarei, ceapța cu bani are ca element constitutiv moneda. Piesa expusă este  placată

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte