MUZEUL BANATULUI MONTAN
B-DUL REPUBLICII NR.10
320151 REŞIŢA

DECIZIE

privind stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a infectării cu COVID-19 la
nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa

Managerul Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

Având în vedere Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr. 225/17.03.2020;

Ţinând seama de prevederile Decretului nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, Luând în considerare Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 9/14.03 2020.

Ţinând seama de măsurile generale, valabile pe teritoriul naţional, pentru prevenirea răspândirii noului tip de CORONA VIRUS aprobate de Departamentul pentru situaţii de urgenţă, începând din data de 17 martie 2020, respectiv de Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 11/17.03.2020.

Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice de pe teritoriul României în contextul apariţiei şi răspândirii COVID-19 şi reglementările legale în vigoare, se impun măsuri aplicabile la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa.

În temeiul prevederilor art. 19 din Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Judeţean CaraşSeverin nr.233/19.12.2013, privind aprobarea regulamentului de Organizare şi funcţionare al Muzeului Banatului Montan Reşiţa;

DECIDE:

Art. 1.
Se aprobă planul de măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor determinate de infecţia cu COVID-19 la nivelul Muzeului Banatului Montan Reşiţa cuprins în anexa la prezenta decizie, care face parte integrantă din aceasta.

Art. 2.
În perioada 20 martie 2020 - 14 aprilie 2020, cetăţenii şi instituţiile publice se pot adresa Muzeului Banatului Montan Reşiţa folosind următoarele mijloace de comunicare, după caz:
- postă folosind adresa: Muzeul Banatului Montan, bd. Republicii, nr. 10, Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, cod poştal 320151;
- e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.;
- fax: 0355/401220.

Art. 3.
(1) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului tuturor angajaţilor Muzeului Banatului Montan Reşiţa.
(2) Prezenta decizie se comunică prin grija secretariatului Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
(3) Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul instituţiei şi prin publicare pe site-ul www.muzeulbanatuluimontan.ro.

Manager,
Petru Flavius Bozu

Consilier juridic
Lucian Ciobanu

Click aci pentru a vizualiza întreg documentul
(include Planul de măsuri de prevenire şi combatere a infectării cu COVID-19)

Corn decorativ sec. XIX

Colonizările secolului al XVIII-lea în Banat au respectat principiul deschiderii, al comunicării conform ideologiei Luminilor, a cosmopolitismului și diversității și nu al separării. Această diversitate română-germană-maghiară-sârbă în principal, a construit Banatul modern, a făcut drumurile și desecările, a construit urbanitățile, industriile, a sistematizat satele, a schimbat radical starea provinciei. Decisivă în construcția multiculturalității și interculturalității bănățene a fost relația româno-germană. Toate cercetările istorice, cel puțin din ultimii 20 de ani, surprind acest dialog, toleranța, preluarea reciprocă de modele, reprimarea sentimentului de superioritate, acceptarea bilingvismului, de fapt acceptarea „celuilalt” fără a șterge propria identitate, singurele care pot determina conviețuirea unor grupuri oricât de diverse.

Grup de muncitori de la „Fabrica de mașini și roți montate” din Reșița la sfârșitul secolului al XIX-lea

Exponatul lunii mai 2020 este o Fotografie reprezentând un grup de muncitori de la „Fabrica de mașini și roți montate” din Reșița la sfârșitul secolului al XIX-lea; hârtie foto, sepia, pe carton cu chenar alb, cu sigla atelierului fotografului Fáy Márton, 50 x 40 cm. Fáy Márton a fost fotograful oficial al StEG-ului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A avut atelierul fotografic pe Strada Principală a Reșiței din acea vreme (Hauptgasse), în casa lui Maier János. Potrivit reclamei, atelierul său oferea, pe lângă fotografii de grup sau portrete individuale, fotografii mărite după tablouri, acuarele, picturi în ulei, precum și obiecte și material fotografic.

Istoria industrială a Banatului Montan debutează odată cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea când, în urma păcii de la Passarowitz din 21 iulie 1718, Banatul a fost încorporat Imperiului Habsburgic ca un domeniu al coroanei supus împăratului. Primele activităţi industriale

Locuri din Epoca de gheață: Ursus Spelaeus din peștera Popovăț

În urmă cu multe zeci de mii de ani, oamenii peșterilor s-au întâlnit cu mamifere care astăzi nu mai sunt: hiene, mamuți lânoși, rinoceri lânoși sau urși de peșteră.
Povestea URȘILOR DE PEȘTERĂ (URSUS SPELAEUS, fam. URSIDAE ) începe în urmă cu 400.000 de ani și se termină în timpul ultimei mari glaciațiuni, când se consideră că aceștia au dispărut, adică cu peste 20.000 de ani în urmă. Având ca loc de hibernare peștera, schelete ale urșilor de peșteră s-au găsit pe teritoriul Europei, din Spania, Franța, Germania și până în Rusia. În România, au fost identificate schelete de Ursus spelaeus în mai multe locații, cea mai cunoscută fiind Peștera Urșilor (Chișcău, jud. Bihor) unde au fost găsite 140 de cranii de urs. Cu toate că au fost animale de talie mare, putând atinge greutatea de 400-500 de kg, cu un cap imens, cu frunte lată și dinți puternici (caninii superiori putând atinge