Brățări de sticlă din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Piesele propuse pentru a fi expuse în luna octombrie 2021 la Muzeul Banatului Montan din Reșița în cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” sunt 4 brățări de sticlă descoperite în mormintele din necropola medievală de la Cuptoare-Sfogea în timpul campaniilor de săpături efectuate între anii 1976-1982 și 1983-1985. De-a lungul întregii perioade de investigare au fost descoperite peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un bogat inventar cuprinzând monede și un mare număr de podoabe împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini. Atrage atenția varietatea materialelor din care au fost confecționate aceste podoabe, de la argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, la sticlă, lut sau os. Descoperirile monetare au oferit câteva repere pentru datarea mormintelor cu inventar și a obiectelor de podoabă, precum și încadrarea cronologică relativ exactă a duratei de funcționare a necropolei, una din cele mai mari și mai importante necropole medievale a Banatului. Astfel, determinarea cronologică a lotului de monede bizantine, sârbești și maghiare descoperite la Cuptoare probează că ele acoperă o perioadă mai mare de două secole, de la sfârșitul secolului al XII-lea și până în veacul al XIV-lea. Necropola medievală de la Cuptoare atestă astfel existența unei așezări ale cărei începuturi

Placă de bronz.

Banatul secolului al XIX-lea era deja un spațiu prosper, cu o identitate bine conturată rezultată din mixul de populație al colonizărilor tereziene și iozefine, cu majoritatea românească, atât în partea montană, cât și la câmpie. Economia înfloritoare a permis și o bogată activitate culturală, fiecare etnie etalându-și cu mândrie identitatea. Chiar dacă exista un veritabil dialog intercultural, tolerant, diversitatea etno-lingvistică cu specificul său, era o realitate exprimată artistic prin intermediul corurilor, fanfarelor, asociațiilor sportive/culturale, competițiilor, turneelor, adunărilor aniversative, accentuând consecințele politicilor secolului Luminilor, care a făcut din spațiul bănățean o regiune unică.

Obiectul lunii august expus la Muzeul Banatului Montan face parte din colecția istoria tehnicii, este o placă aniversară de bronz pe suport de lemn realizată în anul 1922 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea Reuniunii de Cântări din Reșița. Aniversările erau sub forma spectacolelor unde participau atât membrii asociației respective cât și invitați, peste 20 de coruri, fiecare profitând de momentul respectiv pentru a interpreta în limba proprie creații corale tradiționale sau recente. Placa este inscripționată cu text în limba germană, română și maghiară, limbile vorbite cu precădere în Banat, include numele participanților, al asociațiilor,

Ceasul de buzunar – accesoriu de lux sau utilitate cotidiană.

Determinarea și identificarea dimensiunii temporale prin mecanisme măsurabile a constituit o preocupare constantă a omenirii. Din zorii istoriei până în proxima contemporaneitate, în universul ceasurilor s-au cunoscut o sumedenie de dispozitive dedicate măsurării timpului. Începând cu egipteni antici, ce identificau momentele zilei cu ajutorul ceasurilor solare, până la tehnologiile actuale ale smart-watch-urilor, ceasurile s-au optimizat lent, înlănțuit, fiecare ajustare a pricinuit descoperirea facilă a celei posterioare.

Apariția ceasului de buzunar datează de la începutul secolului al XVI-lea, atunci când Peter Heinlein, un ceasornicar din Nürnberg, creează primul ceas mecanic portabil de dimensiuni reduse denumit Oul din Nürnberg. Primele prototipuri de acest gen funcționau cu ajutorul a 26 de piese cuprinse într-un mecanism bazat pe un sistem caracterizat prin balans cu ax şi palete denumit Schpindel-uhr.

Apogeul ceasurilor de buzunar se identifică în special cu perioada ArtDeco, când aceste piese au fost frecvent utilizate în special la serate și recepții. Dintre fabricanţii ceasurilor de buzunar s-au remarcat Michael Graz, Peter Garon, Abraham Louis Breguet, Patek Philippe și nu în ultimul rând Georges Ducommun, iar mărcile cele mai apreciate erau considerate a fi Bréguet, Graham, Le Roy & Fils, Longines și Doxa.

Ceasul de buzunar expus ca obiectul lunii face parte din colecția istoria tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan, Reșița începând cu 1989, prin achiziție de la Bogdan Gheorghe din comuna Carașova, județ Caraș-Severin. Obiectul prezentat este datat din 1906, cu marca Doxa având formă circulară cu diametru 65 mm. În partea frontală,

Toți oamenii StEG-ului: Albumele Georg Scheda.

Zeci de mii de oameni au contribuit de-a lungul celor 250 de ani de la aprinderea furnalelor la Reşiţa în 3 iulie 1771 la creşterea oraşului. Fiecare dintre ei a fost marcat de unicitatea aventurii pe care a trăit-o putând lăsa măcar o dovadă a acesteia.

Povestea obiectului lunii IULIE la Muzeul Banatului Montan aduce cu sine dovada incontestabilă a unei astfel de aventuri incredibile trăite de Georg Scheda în Banat. Este vorba despre două albume foto unice, bogat ornamentate, elegante, luxoase, adevărate bijuterii realizate în stil eclectic, specific finalului de secol, obiecte decorative extraordinare cu funcţie estetică şi mnemonică deopotrivă.

Albumele au un parcurs propriu: au intrat în colecţia Muzeului înainte de 1989, fiind achiziţionate de la familia Iclozan din Begheiu Mic,