Estetica unui crepuscul.

Obiectul lunii noiembrie este o Mapa de corespondență datând din 1899, un exemplar rar, prin frumusețea și atenția detaliului. Aparține cu siguranță unui atelier al Imperiului austro-ungar, cu autor necunoscut însă. Erau multe atelierele care la sfârșitul sec. al XIX-lea se întreceau să redea eleganța și să etaleze frumosul celor mai comune obiecte, fie că era vorba de casă, birou, ateliere de lucru. Era o grijă specială acordată formei de prezentare, tipică perioadei de liberalizare culturală, manifestată pregnant în universul multinațional și cosmopolit al Imperiului.

Luna septembrie-luna pompierului.

Obiectul lunii septembrie la Muzeul Banatului Montan Reșița este reprezentat de un costum de pompier format din veston, pantalon și caschetă. Costumul are culoare bleumarin, cu inserții roșii și petlițe asemenea. Cascheta are culoare roşie, cu baretă decorativă aurie metal tunatică având la punctele de inserţie capete de lei în relief, litera P dispusă frontal. Este realizată din alamă prelucrată la cald. Toporul de la costumul de paradă al pompierilor are mâner din lemn lăcuit negru. Corpul toporului este cromat, tăişul ascuţit iar cureaua din piele neagră. Sabia de la costumul de paradă prezintă o lamă din oţel, uşor curbată cu teacă şi apărătoare din alamă, cu ornamente vegetale în relief. Pe mâner este reprezentat vulturul bicefal şi capul zeiţei Atena. Plăsele sunt realizate din sidef alb.

Artă vânătorească - cornul de cerb pentru praf de pușcă.

Vânătoarea s-a metamorfozat de-a lungul timpului din necesitate în pasiune, devenind deseori parte a mondenului masculin. Perfecționarea metodelor și a echipamentelor de vânătoarea a plasat ființa umană în vârful lanțului trofic, transformând omul într-unul dintre cei mai eficienți vânători.

Primele accesorii pentru praful de pușcă au fost sesizate la trupele germane Lansknecht încă de la sfârșitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea. Acestea erau confecționate din lemn cu aspect de semisferă sau din os sculptat sub formă sferică, având grosimea de 6-8 cm.

Partidele de vânătoare, organizate riguros, deseori spre divertismentul celor avuți, aveau ca scop, în cele mai dese cazuri, capturarea căpriorului

Statueta antropomorfă bicefală de la Zorlențu Mare - Icleliște.

Pentru obiectul lunii august am ales să prezentăm un obiect descoperit în cadrul cercetărilor arheologice din județul nostru și care face parte din categoria obiectelor ce descriu viața spirituală a comunităților preistorice. Este vorba despre statueta antropomorfă bicefală descoperită în cadrul săpăturile arheologice de la Zorlențu Mare –Icleliște.

Cercetările arheologice de la Zorlențul Mare reprezintă una din cele mai importante săpături arheologice din Banat, iar în cadrul acestei stațiuni neolitice au fost descoperite un număr mare de idoli și amulete. Bogăția materialului descoperit aici a făcut posibilă realizarea tipologiei plasticii culturii Vinča din Banat.
Idolii sunt reprezentări antropomorfe ale unor divinități, zeități, iar pentru religiile politeiste, acestea reprezintă obiecte de cult religios. Plastica neolitică simbolizează manifestări magico-religioase, însă în același timp reprezintă și expresii ale unor înclinații artistice. În Banat, pentru cultura Vinča, evoluția plasticii se încadrează în contextul general, însă dezvoltă într-o maniere proprie anumite elemente individuale.
Idolul dublu de la Zorlențu Mare a fost descoperit în cadrul campaniilor