^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
1707
1707
78682
4044649

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Studiu "Problema țărănească" (1942).

Obiectul lunii aprilie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Conferința de Pace din anul 1947 de la Paris a reprezentat un moment decisiv pentru viitorul României, atât în ceea ce privește teritorialitatea cât și perspectiva dezvoltării economice. La sfârșitul primului război mondial România a reușit întregirea națională, situându-se în tabăra statelor învingătoare, străduindu-se continuu în perioada interbelică pentru păstrarea acestui statut, cu toate modificările și influențele politice și ideologice care au frământat întreaga perioadă. Revizionismul unor state europene a pus însă sub semnul incertitudinii acest statut, iar reacția întârziată și ineficientă a democrațiilor occidentale au agravat climatul politic care a dus la declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale în anul 1939. La sfârșitul acestui război situația României era una ingrată, de țară ocupată de către unul dintre învingători-URSS, cu pierderi teritoriale însemnate și viitor neclar.

Perspectiva unei păci în care să se reușească recuperarea teritoriilor pierdute, s-a conturat în cercurile guvernamentale încă din anul 1942 când s-a înființat Biroul Păcii de către Mihai Antonescu, cu scopul de a se crea cadrul documentar necesar susținerii din punct de vedere științific a doleanțelor României. Activitatea Biroului a fost suplimentată de institute de cercetare, centre de studii, oficii de statistică și alte instituții, cu scopul de a constitui „Programul pentru pregătirea materialului documentar de informare și propagandă în vederea Conferinței de Pace” (Buzatu, 2009).

 

Pentru zona Banatului a fost investit Institutul Social Banat-Crișana de la Timișoara cu misiunea de a asigura suportul documentar necesar. Din multitudinea de teme repartizate pentru studiu se numără și documentul de față „Problema țărănească” redactat de Cornel Grofșorean, președintele institutului care s-a implicat cel mai mult în această participare. Reprezintă prima variantă, o ciornă de fapt, care va fi integrată în studii de mai mari dimensiuni, unele publicate în Revista Institutului Social Banat-Crișana, altele rămase în manuscris (Albert, 2007). Este manuscris pe fișe de diferite dimensiuni, reprezentând concepția autorului cu privire la perspectiva satului din Banat, a evoluției în contextul în care Rusia Sovietică își anunțase intențiile de lărgire a sferei de influență.

Atenția care s-a dat Banatului în procesul de pregătire a păcii a fost specială. Cele mai multe dintre dosarele delegației s-au concentrat pe problema Transilvaniei, Banatul urmând imediat. Explicația constă în faptul că Banatul istoric era disputat de cele trei țări vecine: România, Ungaria, Iugoslavia. Fiecare dorea cât mai mult și încercau din răsputeri să convingă marile puteri asupra legitimității cererilor lor. Manuscrisul expus este o mică parte a participării Banatului la marele eveniment al Conferinței de Pace, anul acesta împlinindu-se 75 de ani. După încheierea lucrărilor conferinței și semnarea tratatelor, Banatul a obținut granițele care există și astăzi, iar România și-a redobândit statutul de țară independentă, dar s-a dat totodată și startul unui amplu și complex proces de comunizare și sovietizare.

Dr. Carmen Albert

Obiectul_lunii_aprilie_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan.jpgObiectul_lunii_aprilie_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_1.jpgObiectul_lunii_aprilie_2022_la_Muzeul_Banatului_Montan_2.jpg

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte